» Art » Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia

Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia

 

Seia oʻo i le iʻuga, matou te le iloa le tekonolosi o le sfumato method. Ae ui i lea, e faigofie ona faʻamatalaina i luga o le faʻataʻitaʻiga o galuega a lona tagata suʻesuʻe Leonardo da Vinci. O se suiga vaivai tele lea mai le malamalama i le paolo nai lo laina manino. Faʻafetai i lenei mea, o le ata o se tagata e avea ma voluminous ma sili atu ona ola. O le auala sfumato na faʻaaogaina atoatoa e le matai i le ata o Mona Lisa.

Faitau e uiga i ai i le tusiga "Leonardo da Vinci ma lana Mona Lisa. Le mealilo o le Gioconda, e uiga i se mea itiiti e fai mai.

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se tala, o se taunuuga, o se mealilo.”

» data-medium-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-10.jpeg?fit=595%2C622&ssl=1″ data-large-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-10.jpeg?fit=789%2C825&ssl=1″ loading=»lazy» class=»aligncenter wp-image-4145 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i0.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-10-595×622.jpeg?resize=595%2C622&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»622″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Toefuataiga (Renaissance). Italia. XV-XVI senituri. ulua'i fa'a-Kapitalisme. O le atunuu e pulea e le au teutupe maumea. Latou te fiafia i faatufugaga ma faasaienisi.

O e mauoa ma malolosi latou te faapotopotoina le au talenia ma le popoto e siomia ai i latou. O tusisolo, faifilosofia, tusiata ma tagata vane faatagata e faia talanoaga i aso uma ma o latou tagata. I se taimi, e foliga mai na pulea tagata e tagata popoto, e pei ona manaʻo ai Plato.

Manatua Roma ma Eleni anamua. Na latou fausia foi se sosaiete o tagatanuu saoloto, lea o le taua autu o se tagata (e le faitauina ai pologa, ioe).

O le Renaissance e le na o le kopiina o faatufugaga a malo anamua. O se fa'afefiloi lea. Tala faasolopito ma le Faa-Kerisiano. Fa'amaoni o le natura ma le fa'amaoni o ata. Lalelei faaletino ma faaleagaga.

Sa na o se moli. O le vaitaimi o le High Renaissance e tusa ma le 30 tausaga! Mai le 1490 i le 1527 Mai le amataga o le fuga o le fatufatuga a Leonardo. I luma o le taga a Roma.

Na vave ona mou atu le fa'aaliga o se lalolagi lelei. Italia sa matua maaleale. E le'i umi ae faapologaina o ia e se isi pule.

Peitaʻi, o nei tausaga e 30 na fuafuaina ai vala autū o ata vali a Europa mo le 500 tausaga o lumanaʻi! I luga fa'alogona.

Ata moni. Anthropocentrism (pe a o le totonugalemu o le lalolagi o le Tagata). Vaaiga laina. vali suauu. Ata. Fa'afanua…

O le mea e ofo ai, i totonu o nei 30 tausaga, e tele matai atamamai na galulue i le taimi e tasi. I isi taimi latou te fananau mai tasi i le 1000 tausaga.

Leonardo, Michelangelo, Raphael ma Titian o titans o le Renaissance. Ae e le mafai ona taʻua o latou tuaa e lua: Giotto ma Masaccio. A aunoa ma lea e leai se Renaissance.

1. Giotto (1267-1337).

Faitau e uiga ia Giotto i le tusiga "Kiss of Judas" saunia e Giotto. Aisea ua avea ai lenei mea o se galuega sili?

nofoaga “Diary of painting. I ata uma o loʻo i ai se mealilo, taunuuga, se feʻau"

» data-medium-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1918.jpg?fit=595%2C610&ssl=1″ data-large-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1918.jpg?fit=607%2C622&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-5076 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i2.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1918-595×610.jpg?resize=595%2C610&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»610″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Paolo Uccello. Giotto da Bondogni. Vaega o le ata vali "Five Masters of the Florentine Renaissance". Amata o le XNUMX senituri. Louvre, Pale.

XIV senituri. Proto-Renaissance. O lona uiga autu o Giotto. Ose matai lea na ia fa'afou fa'ato'a fa'afoliga. 200 tausaga aʻo lumanaʻi le High Renaissance. Ana leai o ia, semanu e semanu e oo mai le vaitau o loo mitamita ai tagata.

I luma o Giotto sa i ai ata ma frescoes. Na faia i latou e tusa ai ma canons Byzantine. O foliga ae le o foliga. fuainumera mafolafola. Le fetaui lelei. Nai lo o se laufanua - o se talaaga auro. E pei, mo se faʻataʻitaʻiga, i luga o lenei icon.

O le atavali o loʻo taʻua i le tusiga "Frescoes by Giotto. I le va o le faailoga ma le moni o le Renaissance".

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1767.jpg?fit=595%2C438&ssl=1″ data-large-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1767.jpg?fit=900%2C663&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-4814 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i0.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1767-595×438.jpg?resize=595%2C438&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»438″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Guido da Siena. Fa'aaloaloga a Magi. 1275-1280. Altenburg, Lindenau Museum, Siamani.

Ma fa'afuase'i ona aliali mai ata o Giotto. E tetele a latou fuainumera. O foliga o tagata tamalii. Matua ma talavou. Fa'anoanoa. Fa'anoanoa. Te'i. Eseese.

Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia
Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia
Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia

Frescoes saunia e Giotto i le Ekalesia Scrovegni i Padua (1302-1305). Tauagavale: Auega ia Keriso. Tutotonu: Kisi a Iuta (fa'amatalaga). Taumatau: Folafolaga a St. Anne (tina o Maria), vaega. 

O le fatuga autu o Giotto o se taamilosaga o ana frescoes i le Falesa o Scrovegni i Padua. Ina ua tatala lenei falesa i tagata o le aulotu, sa lolofi atu i ai le motu o tagata. Latou te le'i va'ai lava i lenei mea.

A uma mea uma, na faia e Giotto se mea e leʻi tupu muamua. Sa ia faaliliuina tala faale-Tusi Paia i se gagana faigofie ma malamalama. Ma ua sili atu ona faigofie ona maua e tagata masani.

Faitau e uiga i fresco i le tusiga "Frescoes by Giotto. I le va o le faailoga ma le moni o le Renaissance".

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1792.jpg?fit=595%2C604&ssl=1″ data-large-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1792.jpg?fit=900%2C913&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-4844 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i2.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1792-595×604.jpg?resize=595%2C604&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»604″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Giotto. Fa'aaloaloga a Magi. 1303-1305. Fresco i le Falesa o Scrovegni i Padua, Italia.

O le mea lea o le a avea ma uiga o le tele o matai o le Renaissance. Laconism o ata. Ola lagona o tagata. Mea moni.

Faitau atili e uiga i frescoes a le matai i le tusiga “Giotto. I le va o le faailoga ma le moni o le Renaissance".

Sa faamemelo ia Giotto. Ae e leʻi faʻalauteleina lana faʻafouga. O le faiga mo gothic faavaomalo na sau i Italia.

Na'o le mae'a o le 100 tausaga o le a tula'i mai ai se sui agavaa o Giotto.

2. Masaccio (1401-1428).

Faitau e uiga ia Masaccio i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2561.jpg?fit=595%2C605&ssl=1″ data-large-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2561.jpg?fit=900%2C916&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-6051 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2561-595×605.jpg?resize=595%2C605&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»605″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Masaccio. Ata o le tagata lava ia (vaega o le fresco “Sagato Peteru i le pulelaa”). 1425-1427. O le Falesa o Brancacci i Santa Maria del Carmine, Florence, Italia.

Amata o le XNUMX senituri. Le mea ua ta'ua o le Early Renaissance. Ua ulufale atu le isi tagata fou i le vaaiga.

Masaccio o le uluai tusiata na faʻaaogaina le vaʻaiga laina. Na mamanuina e lana uo, le tusiata o Brunelleschi. O lea ua foliga tutusa le lalolagi fa'aalia ma le lalolagi moni. O le fausaga o meataalo ose mea ua leva.

Faitau e uiga i le fresco i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

"data-medium-file="https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2565.jpg?fit=565%2C847&ssl=1″ data- large-file="https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2565.jpg?fit=565%2C847&ssl=1" loading="lazy" class="wp-image-6054 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 matai sili Italia” src=”https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2565-480×640.jpg?resize=480%2C640&ssl=1″ alt="Renaissance artists. 6 matai sili Italia" lautele = "480" maualuga = "640" data-recalc-dims = "1"/>

Masaccio. Ua faamalolo e Sagato Peteru i lona ata lafoia. 1425-1427. O le Falesa o Brancacci i Santa Maria del Carmine, Florence, Italia.

Na ia taliaina le mea moni a Giotto. Ae ui i lea, e le pei o lona muamua, ua uma ona ia iloa lelei le tino.

Nai lo o poloka poloka, Giotto o ni tagata fauleleia fausia. E pei lava o Eleni anamua.

Faitau e uiga i le fresco i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

O le fresco o loʻo taʻua foi i le tusiga "Frescoes by Giotto. I le va o le faailoga ma le moni o le Renaissance".

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1816.jpg?fit=595%2C877&ssl=1″ data-large-file=»https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1816.jpg?fit=786%2C1159&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-4861 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i0.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1816-595×877.jpg?resize=595%2C877&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»877″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Masaccio. Papatisoga o neophytes. 1426-1427. Brancacci Chapel, Ekalesia a Santa Maria del Carmine i Florence, Italia.

Na faʻaopoopoina e Masaccio le faʻaalia e le gata i foliga, ae faʻapea foi i tino. Ua uma ona tatou faitau i lagona o tagata e ala i tu ma aga. E pei, mo se faʻataʻitaʻiga, o le faʻanoanoa tane o Atamu ma le maasiasi fafine o Eva i lana fresco sili ona lauiloa.

Faitau e uiga i le fresco i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

O le fresco o loʻo taʻua foi i le tusiga "Frescoes by Giotto. I le va o le faailoga ma le moni o le Renaissance".

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

"data-medium-file="https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1815.jpg?fit=595%2C1382&ssl=1″ data- large-file="https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1815.jpg?fit=732%2C1700&ssl=1" loading="lazy" class="wp-image-4862 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 matai sili Italia” src=”https://i0.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/11/IMG_1815-480×640.jpg?resize=480%2C640&ssl=1″ alt="Renaissance artists. 6 matai sili Italia" lautele = "480" maualuga = "640" data-recalc-dims = "1"/>

Masaccio. Aveesea mai Parataiso. 1426-1427. Fresco i le Falesa o Brancacci, Santa Maria del Carmine, Florence, Italia.

Sa ola Masaccio i se olaga puupuu. Na maliu faafuaseʻi, e pei o lona tamā. I le 27 tausaga.

Peitaʻi, e toʻatele ona soo. O matai o augatupulaga na sosoo ai na o atu i le Falesa o Brancacci e aoao mai i ana fresco.

O lea na pikiina ai le faʻafouina o Masaccio e le au tusiata sili uma o le High Renaissance.

Faitau e uiga i le fresco o le matai i le mataupu "Faateʻaina mai Parataiso" a Masaccio. Aisea ua avea ai lenei mea o se galuega sili?

3. Leonardo da Vinci (1452-1519).

Faitau e uiga ia Leonardo da Vinci i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2569.jpg?fit=595%2C685&ssl=1″ data-large-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2569.jpg?fit=740%2C852&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-6058 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i2.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2569-595×685.jpg?resize=595%2C685&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»685″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Leonardo da Vinci. Ata o le tagata lava ia. 1512. Faletusi a le Tupu i Turin, Italia.

Leonardo da Vinci o se tasi o titans o le Renaissance. Na tele sona aafiaga i le atinaʻeina o ata vali.

O da Vinci na siitia le tulaga o le tusiata lava ia. Faafetai ia te ia, o sui o lenei galuega ua le na o tufuga. O i latou ia na faia ma tagata maualuluga o le agaga.

Na faia e Leonardo se mea taua i le ata.

Na ia talitonu e leai se mea e tatau ona faʻalavelaveina mai le ata autu. E le tatau ona fealua'i solo mata mai le tasi vaega i le isi. O le ala lea na aliali mai ai ana ata lauiloa. Maoti. Felagolagomai.

O se tasi lea o ata muamua o Leonardo. Seia oo ina ia faia le sfumato. O foliga ma le ua o le fafine ua faailogaina i laina manino. Sfumato, o lona uiga, o suiga vaivai mai le malamalama i le ata lafoia, o le a aliali mai mulimuli ane. O le a sili ona matauina i latou i le Mona Lisa.

Faitau e uiga i ai i le tusiga "Leonardo da Vinci ma lana Mona Lisa. Le mealilo o le Gioconda, e uiga i se mea itiiti e fai mai.

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se tala, o se taunuuga, o se mealilo.”

» data-medium-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-7.jpeg?fit=595%2C806&ssl=1″ data-large-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-7.jpeg?fit=900%2C1219&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-4118 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-7-595×806.jpeg?resize=595%2C806&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»806″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Leonardo da Vinci. Fafine ma se ermine. 1489-1490. Chertoryski Museum, Krakow.

O le mea fou fou a Leonardo o lona mauaina lea o se auala e faia ai ata ... ola.

I ona luma, o tagata i ata na foliga mai o ni mannequins. Sa manino laina. O fa'amatalaga uma e tusi ma le fa'aeteete. E le mafai ona ola se ata vali.

Na faia e Leonardo le metotia sfumato. Na ia faanenefu laina. Fai le suiga mai le malamalama i le paolo matua malu. O ona uiga e foliga ua ufitia i se puaoa tau le iloa. Na ola mai tagata.

E tusa ai ma le lomiga aloaia, o loo umia e le Louvre se ata o Lisa Gherardini, le faletua o Signor Giocondo. Ae ui i lea, o se tasi i aso nei o Leonardo, Vasari, o loʻo faʻamatalaina se ata o le Mona Lisa, e itiiti sona foliga tutusa ma le Louvre. Afai la e le o Mona Lisa o tautau i le Louvre, o fea la?

Vaavaai mo le tali i le tusiga "Leonardo da Vinci ma lana Mona Lisa. Le mealilo o le Gioconda, e uiga i se mea itiiti e fai mai.

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se tala, o se taunuuga, o se mealilo.”

» data-medium-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-9.jpeg?fit=595%2C889&ssl=1″ data-large-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-9.jpeg?fit=685%2C1024&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-4122 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i0.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/10/image-9-595×889.jpeg?resize=595%2C889&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»889″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Leonardo da Vinci. Mona Lisa. 1503-1519. Louvre, Pale.

Sfumato o le a ulufale atu i upu toaga a tusiata sili uma o le lumanaʻi.

E masani ona i ai se manatu o Leonardo, ioe, o se atamai, ae na te le iloa pe faapefea ona aumaia se mea i le iuga. Ma e masani ona ia le uma ona valiina. Ma o le tele o ana galuega faatino na tumau pea i luga o pepa (i le ala, i le 24 voluma). I se tulaga lautele, na lafoina o ia i vailaau, ona sosoo ai lea ma musika. E oo lava i le tomai o le auauna atu i se tasi taimi sa fiafia i ai.

Ae ui i lea, mafaufau mo oe lava ia. 19 atavali - ma o ia o le tusiata sili i taimi uma ma tagata. Ma o se tasi e le latalata i le maoae, ao tusia 6000 tapoleni i le olaga atoa. E manino lava, o ai e sili atu lona lelei.

Faitau e uiga i ata sili ona lauiloa o le matai i le tusiga Mona Lisa saunia e Leonardo da Vinci. Le mealilo o le Mona Lisa, lea e tau le talanoa i ai ".

4. Michelangelo (1475-1564).

Faitau e uiga ia Michelangelo i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2573.jpg?fit=595%2C688&ssl=1″ data-large-file=»https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2573.jpg?fit=663%2C767&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-6061 size-medium» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2573-595×688.jpg?resize=595%2C688&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»595″ height=»688″ sizes=»(max-width: 595px) 100vw, 595px» data-recalc-dims=»1″/>

Daniele da Volterra. Michelangelo (fa'amatalaga). 1544. Metropolitan Museum of Art, Niu Ioka.

Na manatu Michelangelo o ia lava o se tagata vane. Ae o ia o se matai aoao. E pei o isi ana uo Renaissance. O le mea lea, o lona talatuu ata e le itiiti ifo le mamalu.

E iloga o ia e ala i tagata ua atia'e faaletino. Na ia faaata mai se tagata lelei atoatoa o lē e uiga i le matagofie faaletino o lona uiga lalelei faaleagaga.

O le mea lea, o ona uiga uma e matua'i maso, malosi. E oo lava i fafine ma tagata matutua.

Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia
Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia

Michelangelo. Vaega o le Faamasinoga Mulimuli fresco i le Sistine Chapel, Vatican.

E masani ona valiina e Michelangelo le tagata e le lavalava. Ona ou faaopoopo lea o ofu i luga. Ina ia faia le tino ia pei o le embossed e mafai.

Na ia valiina na o le faalo o le Falesa o Sistine. E ui lava o ni nai selau fuainumera lenei! Na te le'i faatagaina foi se tasi e oloina le vali. Ioe, sa le masani o ia. Sa ia te ia se uiga faigata ma misa. Ae o le mea sili, sa le fiafia o ia i ... ia te ia lava.

Faitau e uiga i le fresco i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-19.jpeg?fit=595%2C268&ssl=1″ data-large-file=»https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-19.jpeg?fit=900%2C405&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-3286 size-full» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-19.jpeg?resize=900%2C405&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»900″ height=»405″ sizes=»(max-width: 900px) 100vw, 900px» data-recalc-dims=»1″/>

Michelangelo. Vaega o le fresco "Creation of Adam". 1511. Sistine Chapel, Vatikana.

Na ola Michelangelo i se olaga umi. Sao mai le pa'u o le Renaissance. Mo ia o se faalavelave patino. O ana galuega mulimuli ane e tumu i faanoanoaga ma faanoanoaga.

I se tulaga lautele, o le ala foafoa o Michelangelo e tulaga ese. O ana ulua'i galuega o le vi'iga lea o le toa tagata. Saoloto ma lototele. I tu ma aga sili a Eleni Anamua. E pei o lana Tavita.

I tausaga mulimuli o le olaga - o ni ata mata'utia. O se ma'a ua tipiina ma le loto i ai. E peiseai o loo i o tatou luma o ni maa faamanatu i ē na aafia i faiga fascism o le XNUMX senituri. Vaai i lana "Pieta".

Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia
Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia

Ata na saunia e Michelangelo i le Academy of Fine Arts i Florence. Tauagavale: Tavita. 1504 Taumatau: Pieta o Palestrina. 1555 

E mafai faapefea lenei mea? E tasi le tusiata na uia laasaga uma o faatufugaga mai le Renaissance i le XNUMXth seneturi i le olaga e tasi. O le a le mea o le a faia e isi tupulaga? Alu i lou lava ala. I le iloaina ua maualuga le maualuga o le pa.

5. Rafael (1483-1520).

I le ata o le tagata lava ia, o Raphael o loʻo laei i ofu faigofie. Na te tilotilo atu i le tagata matamata ma sina mata faanoanoa ma agalelei. O ona foliga aulelei e tautala i lona matagofie ma le filemu. Ua faamatalaina o ia e ona tupulaga. E agalelei ma tali mai. O le auala lea na ia valiina ai lana Madonnas. Pe ana lē tuuina atu iā te ia nei uiga lelei, semanū e lē mafai ona ia faailoa atu i le faatusa o St. Mary.

Faitau e uiga ia Raphael i le tusiga "The Renaissance. 6 matai sili Italia”.

Faitau e uiga i lana Madonnas sili ona lauiloa i le tusiga "Madonnas saunia e Raphael. 5 foliga sili ona aulelei.

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

"data-medium-file="https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-11.jpeg?fit=563%2C768&ssl=1″ data-large-file="https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-11.jpeg?fit=563%2C768&ssl=1" utaina ="lazy" class="wp-image-3182 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 Matai Sili Italia" src="https://i2.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-11-480×640.jpeg?resize=480%2C640&ssl= 1″ alt=»Tufuga o le Toefuataiga. 6 matai sili Italia" lautele = "480" maualuga = "640" data-recalc-dims = "1"/>

Rafael. ata o le tagata lava ia. 1506. Uffizi Gallery, Florence, Italia.

E le'i faagaloina lava Raphael. O lona atamai sa lauiloa i taimi uma: i le taimi o le olaga ma pe a mavae le oti.

O ona uiga ua fa'amanuiaina i tu'inanau, matagofie pese. O lana Madonnas o lo'o fa'atatau tonu i ata fa'afafine sili ona matagofie na faia. O le aulelei i fafo e atagia ai le matagofie faaleagaga o tamaʻitaʻi. O lo latou agamalu. O la latou taulaga.

E uiga i lenei Madonna e Raphael na fai mai Dostoevsky "O le matagofie o le a laveaʻiina le lalolagi". O se ata o le atavali sa tautau i lona ofisa i lona olaga atoa. Na oo lava ina malaga le tusitala i Dresden e matamata faʻapitoa i le galuega mataʻina ola. I le ala, o le ata na faʻaaluina 10 tausaga i Rusia. Ina ua uma le Taua Lona Lua a le Lalolagi, sa i ai o ia i le Soviet Union. E moni, ina ua uma le toefuataiga sa toe faafoi mai.

Faitau e uiga i atavali i tala

“Sistine Madonna saunia e Raphael. Aisea ua avea ai lenei mea o se galuega sili?

Raphael's Madonnas. 5 foliga sili ona aulelei.

nofoaga “Diary of painting. I ata taitasi o loo i ai se tala, o se taunuuga, o se mealilo.”

"data-medium-file="https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-10.jpeg?fit=560%2C767&ssl=1″ data-large-file="https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-10.jpeg?fit=560%2C767&ssl=1" utaina ="lazy" class="wp-image-3161 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 Matai Sili Italia" src="https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2016/08/image-10-480×640.jpeg?resize=480%2C640&ssl= 1″ alt=»Tufuga o le Toefuataiga. 6 matai sili Italia" lautele = "480" maualuga = "640" data-recalc-dims = "1"/>

Raphael. Sistine Madonna. 1513. Old Masters Gallery, Dresden, Siamani.

O upu taʻutaʻua "Lalelei o le a laveaʻiina le lalolagi" na fai saʻo ai Fyodor Dostoevsky Sistine Madonna. O lana ata e sili ona fiafia i ai.

Ae ui i lea, o ata tuinanau e le na o le pau lea o le malosi o Raphael. Sa ia mafaufau ma le faaeteete i le tuufaatasiga o ana atavali. O ia o se tusiata e le mafaatusalia i ata vali. E le gata i lea, na te mauaina i taimi uma le fofo sili ona faigofie ma sili ona lelei i le faʻatulagaina o avanoa. E foliga mai e le mafai ona ese.

Faitau e uiga i le fresco i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

» data-medium-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2592.jpg?fit=595%2C374&ssl=1″ data-large-file=»https://i1.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2592.jpg?fit=900%2C565&ssl=1″ loading=»lazy» class=»wp-image-6082 size-large» title=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» src=»https://i0.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2592-960×603.jpg?resize=900%2C565&ssl=1″ alt=»Художники Эпохи Возрождения. 6 великих итальянских мастеров» width=»900″ height=»565″ sizes=»(max-width: 900px) 100vw, 900px» data-recalc-dims=»1″/>

Rafael. Aoga a Atenai. 1509-1511. Fresco i potu o le Apostolic Palace, Vatican.

Na ola Rafael i le na o le 37 tausaga. Na maliu faafuasei. Mai le maua i le malulu ma mea sese faafomai. Ae e le mafai ona soona fai lana talatuu. O le tele o tusiata na fa'aaloalo i lenei matai. Ma sa latou faateleina ona tupua tuinanau i le afe o a latou tapoleni.

Faitau e uiga i ata sili ona lauiloa o Raphael i le tusiga “O ata o Rafaela. Uo, tagata alolofa, tagata tausi.”

6. Titian (1488-1576).

Faitau e uiga ia Titian i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

"data-medium-file="https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2580.jpg?fit=503%2C600&ssl=1″ data- large-file="https://i2.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2580.jpg?fit=503%2C600&ssl=1" loading="lazy" class="wp-image-6066 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 matai sili Italia” src=”https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2580-480×600.jpg?resize=480%2C600&ssl=1″ alt="Renaissance artists. 6 matai sili Italia" lautele = "480" maualuga = "600" data-recalc-dims = "1"/>

Titian. Ata o le tagata lava ia (fa'amatalaga). 1562. Falemataaga Prado, Madrid. 

O Titian o se tagata valivali e le mafaatusalia. Sa ia fa'ata'ita'iina fo'i le tele o le fatuga. I se tulaga lautele, o ia o se tagata faufau faufau.

Mo se matagofie o taleni, sa alolofa tagata uma ia te ia. Ua ta'ua "o le tupu o tusiata ma le tusiata o tupu."

I le tautala e uiga ia Titian, ou te manaʻo e tuʻu se faʻailoga pe a uma fuaiupu taʻitasi. A uma mea uma, o ia na aumaia le malosi i le valiina. Pathos. Fiafia. Lanu susulu. I'ila lanu.

Faitau e uiga i le atavali i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

"data-medium-file="https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2594.jpg?fit=417%2C767&ssl=1″ data- large-file="https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2594.jpg?fit=417%2C767&ssl=1" loading="lazy" class="wp-image-6086 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 matai sili Italia” src=”https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2594-417×640.jpg?resize=417%2C640&ssl=1″ alt="Renaissance artists. 6 matai sili Italia" lautele = "417" maualuga = "640" data-recalc-dims = "1"/>

Titian. Afio a'e o Maria. 1515-1518. Ekalesia a Santa Maria Gloriosi dei Frari, Venise.

I le taufaaiuiuga o lona soifua, na ia atiina ae ai se faiga tusitusi e le masani ai. O ta e vave ma mafiafia. O le vali na faʻaaogaina a le o se pulumu poʻo tamatamailima. Mai lenei - o ata e sili atu ona ola, manava. Ma o fuafuaga e sili atu le malosi ma le mataʻina.

Faitau e uiga i le atavali i le tusiga "Artists of the Renaissance. 6 matai sili Italia”.

nofoaga “Diary of Painting. I ata taitasi o loo i ai se mealilo, taunuuga, se savali.”

"data-medium-file="https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2600.jpg?fit=595%2C815&ssl=1″ data- large-file="https://i0.wp.com/www.arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2600.jpg?fit=748%2C1024&ssl=1" loading="lazy" class="wp-image-6088 size-thumbnail" title="Renaissance Artists. 6 matai sili Italia” src=”https://i1.wp.com/arts-dnevnik.ru/wp-content/uploads/2017/01/IMG_2600-480×640.jpg?resize=480%2C640&ssl=1″ alt="Renaissance artists. 6 matai sili Italia" lautele = "480" maualuga = "640" data-recalc-dims = "1"/>

Titian. Tarquinius ma Lucretia. 1571. Fitzwilliam Museum, Cambridge, Egelani.

E le faamanatu atu ea e lenei mea ia te oe se mea? Ioe o se metotia. Reupena. Ma le metotia a tusiata o le XIX seneturi: Barbizon ma fa'alogona. Titian, pei o Michelangelo, o le a alu i le 500 tausaga o le valiina i le olaga e tasi. O le mafuaaga lena o ia o se atamai.

Faitau e uiga i le matai sili lauiloa a le matai i le tusiga “Venus o Urbino Titian. 5 mea moni e le masani ai”.

Tagata tusiata o le Renaissance. 6 matai sili Italia

O tusiata o le Renaissance e ona le poto sili. Ina ia tuua sea talatuu, sa tatau ona tele ni suesuega. I le fanua o talafaasolopito, fetu, fisiki ma isi.

O le mea lea, o latou ata taitasi e mafua ai ona tatou mafaufau. Aisea ua faaalia ai? O le a le fe'au fa'ailoga iinei?

E toetoe lava a le sese lava. Ona sa latou mafaufau lelei i la latou galuega i le lumanai. Sa latou fa'aaogaina ato uma o lo latou iloa.

Sa sili atu i latou nai lo o tusiata. O i latou o faifilosofia. Sa latou faamatalaina le lalolagi ia i matou e ala i ata vali.

O le mafuaaga lena o le a latou matua fiafia ai i taimi uma ia i tatou.

***

faamatalaga isi tagata faitau vaai i lalo. E masani lava o se faʻaopoopoga lelei i se tusiga. E mafai foi ona e faasoa atu lou manatu e uiga i le ata vali ma le tusiata, faapea foi ma le fesili i le tusitala.

Fa'aPeretania o le tala