O le Tala'aga o Tattoo Machines

O le talafaasolopito o fana pe'a na amata i se taimi ua leva. Sei o tatou toe tepa i tua i le 1800s. I le amataga o le seneturi sefuluiva Alessandro Volta (tagata kemisi atamai ma le physicist mai Italia) na fatuina se mea sili ona aoga ma taatele i aso nei - eletise eletise.

A uma mea uma, o faʻataʻitaʻiga o masini peʻa muamua na galulue ma maa. Mulimuli ane i le 1819 na maua ai e le tagata fou lauiloa mai Tenimaka, Hans Christian Oersted, le mataupu faavae eletise o le magnetism, lea na faʻaaogaina mo masini peʻa. I le tele o tausaga mulimuli ane, i le 1891, na pateni ai e le tagata pe'a Amerika o Samuel O'Reilly lana uluai masini pe'a eletise. O le mea moni, o mea faigaluega tuʻi na faʻaaogaina e oʻo lava i le taimi muamua, ae ui i lea, e le o se masini atoa mo peʻa.

O le faʻataʻitaʻiga susulu o ia masini o le masini na faia e Thomas Alva Edison. I le 1876 na ia pateniina ai se masini faʻataʻavalevale. O le fa'amoemoe autu o le fa'afaigofie lea o faiga masani i aso uma i totonu o le ofisa. E fa'aola le ma'a, o lenei masini na faia ai fa'amau mo pepa fa'asalalau, pepa po'o mea fa'apena. Na sili atu ona faigofie le tu'i o le pu o pepa; fa'aopoopoina, fa'atasi ai ma le lima fesoasoani o le vaitusi ta'avale, na kopiina ai e le masini pepa eseese. E oo lava i le seneturi lona luasefulu ma le tasi tatou te faaaogaina le auala lava lea e tasi o le fesiitaiga o stencil. Kamupani o loʻo feagai ma faʻailoga faʻailoga e faʻaogaina le auala tutusa i totonu o latou pisinisi.

Thomas Alva Edison - talenia ma lauiloa Amerika inventor - na fanau mai i le 1847. I le 84 tausaga o lona soifuaga na ia pateniina le sili atu ma le tasi le afe mea fou: phonograph, le matauila, mimeograph ma le telegraph system. I le 1877 na ia toe faafou ai se penisini penitala; i le lomiga tuai e leʻi iloa atoatoa e Thomas Edison lona manatu, o lea na ia maua ai se isi pateni mo le faʻaleleia atili. O le masini fou sa i ai ni nai coils electromagnetic. O nei u'amea sa tu'u fa'afeagai i fa'agaau. O le fa'agaoioiga fa'afo'i na faia i se ofe fe'avea'i, lea na tetete i luga o vili. O le ofe lea na faia ai le stencil.

Na filifili se tasi o tufuga pe'a mai Niu Ioka e fa'aoga lenei metotia i le taina o pe'a. E sefululima tausaga o Samuel O'Reilly e suia ai le mamanu a Edison. Mulimuli ane, o le taunuuga na ofoofogia - na ia faʻaleleia le faʻapipiʻi faʻapipiʻi, vaitusi vaitusi ma le aofaʻi o masini fetuutuunai mo le faiga o peʻa. O le tele o tausaga o galuega na totogi - Samuel O'Reilly na pateni lana foafoaga ma avea ma numera tasi US masini su'esu'e. O lenei mea na tupu o le amataga aloaia lea o le atinaʻeina o masini peʻa. O lana mamanu o loʻo sili ona taua ma taatele i le au tusiata peʻa.

O lenei pateni ua na o le amataga mo le umi o suiga. O le lomiga fou o le masini pe'a na pateniina i le 1904 i Niu Ioka foi. Na matauina e Charlie Wagner o lana musumusuga autu o Thomas Edison. Ae fai mai le au tusitala talafaasolopito o le masini Samuel O'Reilly o le faaosofiaga autu mo mea fou fou. O le mea moni, e leai se aoga e finau ai, aua e mafai ona e mauaina le faatosinaga a Edison mamanu i galuega uma a Wagner ma O'Reilly. O le mafuaʻaga o faʻataʻitaʻiga ma le toe faʻavasegaina o tagata suʻesuʻe ona o loʻo i ai uma i le itu i sasaʻe o le Iunaite Setete. E le gata i lea, na faʻatulagaina e Edison ni mafutaga faaleaoaoga i Niu Ioka ina ia faʻaalia ana mea na ausia i tagata, malaga mai lona setete o New Jersey.

E le afaina pe o O'Reilly poʻo Wagner, poʻo se isi lava foafoa - o le masini faʻaleleia mai le 1877 na matua lelei lava i le tulaga o le peʻa. Faʻaleleia potu vaitusi, fetuutuunai stroke, faʻapotopotoga faʻapipiʻi, isi faʻamatalaga laiti na faia se sao tele i le isi tala o masini peʻa.

Na resitalaina e Percy Waters le pateni i le 1929. E i ai ni nai eseesega mai lomiga muamua o fana pe'a - e lua coils e tutusa le ituaiga electromagnetic ae na maua le fausaga faʻapipiʻi. Sa i ai foi se talipupuni aloiafi, ki ma se nila faaopoopo. E talitonu le to'atele o le au ta pe'a o le manatu tonu o Waters o le amataga lea o masini pe'a. O le talaaga o lea talitonuga o Percy Waters na gaosia ma mulimuli ane fefaʻatauaʻi ituaiga masini eseese. E na'o ia lava na fa'atau atu ana masini pateni i le maketi. O le paionia moni na faia le sitaili o se isi tagata. Ae paga lea, ua leiloa le igoa o le na faia. Pau lava le mea na faia e Waters - na ia pateni le mea fou ma ofo atu mo le faʻatau.

O le tausaga o le 1979 na aumaia ai mea fou fou. I le limasefulu tausaga mulimuli ane, na resitalaina ai e Carol Nightingale fana fa'afou masini pe'a. O lana sitaili na sili atu ona atamai ma faʻalauteleina. Na ia faʻaopoopoina foʻi le avanoa e faʻafetaui ai le uʻamea ma le pito i tua o le puna, faʻaopoopo foʻi laulaau o le umi eseese, o isi vaega talafeagai.

E pei ona mafai ona tatou vaʻavaʻai mai i le taimi ua tuanaʻi o masini, o tusiata taʻitasi na faʻavasega lana meafaigaluega e tusa ai ma lona lava manaʻoga. E oʻo lava i masini peʻa faʻaonaponei, ua mavae seneturi o suiga e le atoatoa. E tusa lava po o le a le mea moni o masini peʻa uma e tulaga ese ma faʻafetaui i manaʻoga o le tagata lava ia, o loʻo i ai pea le manatu o Thomas Edison i le fatu o masini peʻa uma. Faatasi ai ma elemene eseese ma faaopoopo, o le faavae o mea uma e tutusa.

O le tele o tagata su'esu'e mai le Iunaite Setete ma Europa o lo'o fa'aauauina le fa'aleleia o masini tuai. Ae na'o le to'atele oi latou e mafai ona faia se mamanu tulaga ese ma fa'amatalaga sili atu ona fesoasoani ma maua se pateni, po'o le fa'aalu o tupe ma taimi e iloa ai o latou manatu. I le tulaga o le faagasologa, o le sailia o se mamanu sili atu o lona uiga e pasia le ala faigata e tumu i tofotofoga ma mea sese. E leai se auala patino mo le faaleleia. O le talitonuga, o lomiga fou o masini pe'a e tatau ona sili atu le fa'atinoga ma le fa'atinoina. Ae o le mea moni o nei suiga e masani ona leai se faʻaleleia pe faʻaleagaina ai le masini, lea e faʻaosofia ai le au atinaʻe e toe mafaufau i o latou manatu, saili auala fou i lea taimi ma lea taimi.