She-wolf

O tala anamua o loo taʻua ai ni faatagata apamemea se lua o le luko fafine, o le tasi i Lupercal, na taʻua i le 295 ina ua faaopoopo e le au faufale se toalua o Olgunia se masaga ia te ia, ma le isi i le Capitol, lea na lipotia ai e Cicero e faapea na taia le luko fafine. e ala i le uila i le 65 TLM.... ma e lei toe faaleleia talu mai lena taimi. O le luko apamemea, lea ua i ai nei i le Capitoline Museums, e foliga mai na faia i le va o le 10th ma le 14th seneturi, ae le o le Etruscan era o le 5th seneturi. po o lona 3 senituri TLM, e pei ona talitonuina.

Ae mo isi, o le luko fafine o le 4th seneturi. ma masaga o le seneturi sefulufa. O le vaʻavaʻai totoʻa ia te ia, mai le tuʻuina atu, o le mamafa o maso maso ma faʻamatalaga o lauulu e foliga mai o loʻo faʻapipiʻiina, seʻi tatou fai atu e foliga tutusa o ia ma tagata faigaluega Etruscan ofoofogia, lea sa tele i Roma.

Capitoline i le 10th seneturi, ioe. sa filifili filifili i le façade poʻo totonu o le Lateran Palace: i le XNUMXth seneturi Chronicon o Benedetto da Sorakte, lea o loʻo faʻamatalaina ai e se monike le faʻavaeina o se faamasinoga maualuga ". i le maota o Lateran, i se nofoaga e ta’ua o le .... o le tina o tagata Roma. "Faʻamasinoga ma faʻasalaga" i le luko "na faamaumauina i luma o le 1450

... O le faatagata na pasia i le 1471 i le ekalesia a San Teodoro, ona siitia atu lea e Sixtus IV della Rovere i le "tagata Roma" ma talu mai lena taimi na i ai i le Capitoline Museums, i le Loup Hall.

O le faʻatagata o loʻo faʻaalia ai se luko fafine o loʻo tausia se masaga laiti, Romulus ma Remus, faʻaopoopo i le 15th seneturi, atonu na saunia e Antonio del Pollaiolo. I luga o le togitogiga o Mirabilia Urbis Romae (Roma, 1499), ua uma ona aliali mai ma masaga e lua.

I luga o le Palatine Hill, i le taimi o suʻesuʻega anamua, e tusa ma le 15 mita mai le faavae o le Villa Augusta na maua. луперкаль , o se fale i lalo o le eleele mai le vaitaimi o Roma.

O lenei fausaga e mafai ona iloa ma le ana faʻasaʻo lea na tausia ai e le luko faʻataʻitaʻi le fanau taʻutaʻua e toʻalua a Mars ma Ri Sylvia.

«O le luko Etruscan sa fai ma sui o le atua o lalo o le lalolagi, o Aitu, ae o le luko sa avea foi ma faailoga o le atua faamamāina ma faafaileleina o Soran, lea sa faaaloalogia e le au Sabines i le Mauga o Soratta. Ae i totonu o tamaitai Sabine, o le luko fafine o se manu paia mo Mamers, e tutusa ma le atua Roma o Mars, o le, e tusa ai ma le tala, o le tama o le masaga, ma o le mafuaaga lea na i ai i le luko fafine le uiga o Marcia. . E le gata i lea, o le manu puipuia o le Latina o Luperco, mai le upu Sabine hirpus, o lona uiga o le "luko", o le mea lea, talu ai na foliga mai o se luko, o le manu e mafai ona avea ma Luperk, le atua o leoleo mamoe ma le puipuiga o le lafu mai luko. , e fai ma ona sui na faamanatuina ai aso malolo dei Lupercalia ia Fepuari 15. «

O lea latou te fai mai ai, ae o le mea moni o le luko fafine na tausia o se Atua fafine, e faigata ona mafaufau i se Atua o loʻo susu. Le atua fafine luko.o se atua anamua o le natura, o le Tina Sili, o ana ositaulaga, i le igoa o le fua o le Atua, na tautino mai. fa'ailoga , po o faiga faatalitane paia, i tafatafa o vaituloto mauga mu o Castelli Romani.

O le mea moni, i Nemi latou te faia se sauniga paia o le taele i tausaga uma na faamalosia ai i latou e toe foʻi i a latou taupou. E lē gata i lea, na faaaogā e tagata anamua lea faaupuga Virgo o lona uiga e le o se fafine e le masani ai, ae o se tasi e malosi ae leai e mafai ai o le gauai atu ia te ia lava, o le mea moni, o le faaupuga "taupou taupou" sa faaaoga mo le illibata.

Mai le atua fafine o Lupa e sau ai foi le upu Le fale talitane , po o le fale talitane, mo se fuaiupu e uiga i le luko fafine o fafine talitane o loo faatosina mai ai tagata e ui ane, o le talatuu o le hierodulia ua soloia, lea na liua i faiga faatalitane faalelalolagi.

I aso anamua, sa uie ositaulaga fafine i le masina i le suafa o le Atua fafine. I le taimi muamua, na faapaiaina Luperkali i le atua fafine o Lupe, ona oʻo mai ai lea o le peteriaka o Lupe, na avea ai Luperco.

O le mea na tupu i le osofaʻiga a se luko fafine, na taʻua muamua i le senituri lona tolu TLM e le tusitala Eleni o Diocles Pepareto ma, mulimuli ane, e le tusitala Roma o Quinto Fabio Pittore, o loʻo faʻaalia ai i fafo atu o le Tausaga Apaʻa o le luko, Sacra. Sa ola Lupa o se atua.

Ae ui i lea, o le luko fafine na sau i lalo ia i matou, manumalo i osofaʻiga faʻatauvaʻa ma le tuulafoaia o le vavau, e tusa lava pe taia o ia e le uila i le 65 TLM, ma faʻaumatia ai masaga e lua.

I le Vaitau Tutotonu, na tuu i Lateran, i fafo atu o Torre degli Annibaldi, i luga o se faavae maa lagolagoina e grappas samala i le puipui, seia oo Sixtus IV, manatu e fai si faapaupau, foai atu i le Conservatives ma 10 florins auro mo le toe fausiaina o lua masaga.

O le mea moni, na lafoina i latou e Antonio Pollaiolo i le 1473, ma o Lupa na tumau i lalo o le portico o le Palazzo dei Conservatory seia oʻo i le 1538, ina ua siitia atu i le pou e teuteu ai le fogafale muamua i le ogatotonu o le façade.

Mulimuli ane, i le 1586, na faapipii ai i luga o se tulaga i le ogatotonu o se potu e taʻua o della Lupa, lea o loo iai pea i aso nei. O le tasi o loʻo i totonu o le potu o le Palazzo di Montecitorio, ma le isi o loʻo i luga o le ea, i luga o se koluma i le itu tauagavale o le Palazzo Senatorio i Campidoglio.

Faʻavae i luga o le faiga o le tuʻuina atu, o le luko luko o loʻo taʻua o le medieval, o le mea moni o loʻo lafo e pei o le tasi vaega, ae o aso anamua na faʻafefeteina faʻatagata i vaega eseese ona faʻapotopotoina lea, ae o loʻo i ai foi ni faʻamalo tetele tetele e pei o le Riace apamemea. O le aso sili ona lata mai na filifilia muamua ona e le saʻo ma toe faʻaleleia e pei o faʻatagata sili ona leva, ae o nei mea uma e mafai ona vaʻaia ona o tagata suʻesuʻe iloga e pei o Calandrini fai mai e talitutusa lava ma le Etruscan casting, e oʻo lava mo le vaega mai le uʻamea. . ...

I Etruria, o le talaʻaga o le fafagaina o se luko poʻo se leona fafine o loʻo faʻamauina a itiiti mai i le faaiuga o le XNUMXth seneturi BC e ala i le lauiloa lauiloa o Bologna.

I Roma, sei vagana ai le Dornestine faʻata o Bolsena, o ata pito i leva e le o toe foʻi i tua i le seneturi lona tolu TLM, sei vagana ai le luko Capitoline.

O le apamemea anamua, faatasi ai ma masaga faaopoopo mulimuli ane, na foliga mai o se galuega o le maoae o galuega faatufugaga, o lona taua faalenuu ma paia e na o le tala na faavaeina.

O le ata na faasaoina i le ana Lupercal, lea Dionysius o Halicarnassus i le 492st senituri TA. dc e manatua ai se uiga tuai, na ola ina ua uma le galuega na faia i le vaitaimi o Aokuso, a itiiti mai seia oo i le senituri lona lima TA, ina ua uma le tetee a Pope Gelasius I (496-XNUMX), na faaleaogaina le tausamiga o Lupercalia ma suia i le tausamiga o le Fa'amamāina o le Taupou ...

лиано — Le natura o manu

«O lea ua latou fai mai ai o Latona, ina ua fanauina lenei Atua, ua liua i luko ; ma o le mea lea o Homer, i le tautala e uiga ia Apolo, na ia faaaogaina le faaupuga "le tagata fanafana lauiloa, na fanau mai i se luko." Ma o le mea lea o loʻo faʻamatalaina ai le mafuaʻaga, e pei ona ou iloa, o loʻo i ai se faʻatagata apamemea o se luko i Delphi, na amata mai i le fanau mai o Latona. «

E mafua ai ona tatou mafaufau i le atua fafine anamua o Lupe.

E le tatau ona galo ia i tatou, e pei ona taʻu mai e Polybius ia i tatou, lena velites , o le ʻautau māmā a Roma, na ofuina se paʻu o luko i luga o o latou pulou, lea o se vaega tele e faasino atu i le ofutau o le ituaiga, lea na toe faaolaolaina ai e le agaga o le luko le tagata tau.

O ositaulaga a Sally i le Ides of March na latou tauaveina i se solo talipupuni o le nymph Egeria, lea na mulimuli ane avea ma talita o Mars, i auala o Roma, o laei. i pa'u o luko ... O se uiga iloga o le peteriaka o le aveesea, ae le atoatoa, o le ofu "faʻamalosi" o atua fafine, e tuʻuina atu naʻo atua tane, ae o tagata sili ona anamua na vaʻaia le natura ma atua na tafe mai i lenei mea, faʻaleagaina ma fatufatuaʻi, ae. e le fa'aleagaina. mo le leaga, ae mo lo latou natura, e pei o le natura lava ia. Mo lenei mafuaʻaga, na siitia ai talipupuni mai Egeria i Mars, ma o le mafuaaga lea ua avea ai Mars ma Atua o togalaau, ma o le toa na avea foi ma se toa vave ma o le mea lena.

TULAFONO TOTEMIC A LE GIONS O LE IV SENETURI TLM